Cred ca am ascultat cand eram mica prea multe povesti, iar copilaria mea a fost plina de prea multe basme cu zmei si printese, cu paduri fermecate si vrajitoare, cu printi frumosi si nobili care isi risca viata in numele iubirii. Si tot ce am trait mai tarziu nu a reusit sa stearga din mine universul pe care mi l-am imaginat atunci, din moment ce tot mai cred ca cei buni nu pot pieri cu totul, cei rai sunt in cele din urma pedepsiti, iar suferinta se va sfarsi candva....