Azi niste prieteni jucau biliard..Eu nu stiu sa joc, dar in timp ce priveam bilele rostogolindu-se, m-am simtit parte din joc..Ca si cum as fi fost o bila, poate chiar aia neagra, care pe tot parcursul jocului este evitata, se loveste de celelalte, de peretii mesei de biliard, insa nu trebuie sa intre in gaura..La fel si eu ma lovesc de oameni, de locuri, de amintiri, de obstacole..dar nu imi gasesc locul. Singura deosebire ar fi ca in cele din urma bila neagra intra in gaura ,dar eu mai raman in joc..Oare pana cand???